Chapter 10

  Muwtele moarte stricq wi acresc untdelemnul negustorului de unsori; tot awa, puyinq nebunie biruie knyelepciunea wi slava.  

-

  Inima knyeleptului este la dreapta lui, iar inima nebunului la stknga lui.  

-

  Wi pe orice drum ar merge nebunul, peste tot ki lipsewte mintea, wi spune tuturor cq este un nebun!  

-

  Cknd izbucnewte kmpotriva ta mknia celuice stqpknewte, nu-yi pqrqsi locul, cqci skngele rece te pqzewte de mari pqcate.  

-

  Este un rqu pe care l-am vqzut supt soare, ca o grewalq, care vine dela celce ckrmuiewte:  

-

  nebunia este pusq kn dregqtorii knalte, iar bogayii stau kn locuri de jos.  

-

  Am vqzut robi cqlqri, wi voivozi mergknd pe jos ca niwte robi.  

-

  Cine sapq groapa altuia, cade el kn ea, wi cine surpq un zid, va fi muwcat de un sarpe.  

-

  Cine sfarmq pietre, este rqnit de ele, wi cine despicq lemne este kn primejdie.  

-

  Cknd se tocewte ferul, wi rqmkne neascuyit, trebuie sq-yi kndoiewti puterile; de aceea la izbkndq ajungi prin knyelepciune.  

-

  Cknd muwcq warpele, fiindcq n`a fost vrqjit, vrqjitorul n`are niciun ckwtig din mewtewugul lui.  

-

  Cuvintele unui knyelept sknt plqcute, dar buzele nebunului ki aduc pieirea.  

-

  Cel dintki cuvknt care -i iese din gurq este nebunie, wi cel din urmq este o nebunie wi mai rea.  

-

  Nebunul spune o mulyime de vorbe, mqcarcq omul nu wtie ce se va kntkmpla, wi cine -i va spune ce va fi dupq el?  

-

  Truda nebunului obosewte pe celce nu cunoawte drumul spre cetate.  

-

  Vai de tine, yarq, al cqrei kmpqrat este un copil, wi ai cqrei voivozi benchetuiesc de dimineayq!  

-

  Ferice de tine yarq, al cqrei kmpqrat este de neam mare, wi ai cqrei voivozi mqnkncq la vremea potrivitq, ca sq-wi kntqreascq puterile, nu ca sq se dedea la beyie!  

-

  Cknd mknile sknt lenewe, se lasq grinda, wi cknd se lenevesc mknile, plouq kn casq.  

-

  Ospeyele se fac pentru petrecere, vinul knveselewte viaya, iar argintul le dq pe toate.  

-

  Nu blestema pe kmpqrat, nici chiar kn gknd, wi nu blestema pe cel bogat kn odaia kn care te culci; cqci s`ar putea kntkmpla ca pasqrea cerului sq-yi ducq vorba, wi un sol knaripat sq-yi dea pe fayq vorbele.  

-