Chapter 7

  Mai mult face un nume bun de ckt untdelemnul mirositor, wi ziua moryii de ckt ziua nawterii.  

-

  Mai bine sq te duci kntr`o casq de jale de ckt sq te duci kntr`o casq de petrecere; cqci acolo kyi aduci aminte de sfkrwitul oricqrui om, wi cine trqiewte, kwi pune la inimq lucrul acesta.  

-

  Mai bunq este kntristarea deckt rksul; cqci prin kntristarea feyei inima se face mai bunq.  

-

  Inima knyelepyilor este kn casa de jale, iar inima celor fqrq minte este kn casa petrecerii.  

-

  Mai bine sq asculyi mustrarea knyeleptului de ckt sq asculyi la ckntecul celor fqrq minte.  

-

  Cqci rksul celor fqrq minte este ca pkrqitul spinilor supt cqldare. Wi aceasta este o dewertqciune.  

-

  Averea luatq prin silq knebunewte pe cel knyelept, wi mita stricq inima.  

-

  Mai bun este sfkrwitul unui lucru de ckt knceputul lui; mai bine cel bun la suflet de ckt cel kngkmfat.  

-

  Nu te grqbi sq te mknii kn sufletul tqu, cqci mknia locuiewte kn sknul nebunilor.  

-

  Nu zice: ,,Cum se face cq zilele de mai knainte erau mai bune de ckt acestea?`` Cqci nu din knyelepciune kntrebi awa.  

-

  Knyelepciunea preyuiewte ckt o mowtenire, wi chiar mai mult pentru cei ce vqd soarele.  

-

  Cqci ocrotire dq wi knyelepciunea, ocrotire dq wi argintul; dar un folos mai mult al wtiinyei este cq knyelepciunea yine kn viayq pe cei ce o au.  

-

  Uitq-te cu bqgare de seamq la lucrarea lui Dumnezeu: cine poate sq kndrepte ce a fqcut El strkmb?  

-

  Kn ziua fericirii, fii fericit, wi kn ziua nenorocirii, gkndewte-te cq Dumnezeu a fqcut wi pe una wi pe cealaltq, pentruca omul sq nu mai poatq wti nimic din ce va fi dupq el.  

-

  Tot felul de lucruri am vqzut kn zilele dewertqciunii mele. Este ckte un om fqrq prihanq, care piere kn neprihqnirea lui, wi este ckte un nelegiuit, care o duce mult kn rqutatea lui.  

-

  Nu fi prea neprihqnit wi nu te arqta prea knyelept: pentru ce sq te pierzi singur?  

-

  Dar nu fi nici peste mqsurq de rqu wi nu fi fqrq minte: pentru ce vrei sq mori knainte de vreme?  

-

  Bine este sq yii la aceasta, dar nici pe cealaltq sq n`o lawi din mknq; cqci cine se teme de Dumnezeu, scapq din toate acestea.  

-

  Knyelepciunea face pe cel knyelept mai tare de ckt zece viteji, cari sknt kntr`o cetate.  

-

  Fiindcq pe pqmknt nu este nici un om fqrq prihanq, care sq facq binele fqrq sq pqcqtuiascq.  

-

  Nu lua nici tu seama la toate vorbele cari se spun, ca nu cumva s`auzi pe sluga ta vorbindu-te de rqu!  

-

  Cqci wtie inima ta de ckte ori ai vorbit wi tu de rqu pe alyii.  

-

  Toate acestea le-am cercetat cu knyelepciune. Am zis: ,,Mq voi knyelepyi.`` Dar knyelepciunea a rqmas departe de mine.  

-

  Cu mult mai departe deckt era mai knainte, wi ce adkncq! Cine o va putea gqsi?  

-

  M-am apucat wi am cercetat toate lucrurile, cu gknd sq knyeleg, sq adkncesc, wi sq caut knyelepciunea wi rostul lucrurilor, wi sq pricep nebunia rqutqyii wi rqtqcirea prostiei.  

-

  Wi am gqsit cq mai amarq de ckt moartea este femeia, a cqrei inimq este o cursq wi un lay, wi ale cqrei mkni sknt niwte lanyuri; cel plqcut lui Dumnezeu scapq de ea, dar cel pqcqtos este prins de ea.  

-

  Iatq ce am gqsit, zice Eclesiastul, cercetknd lucrurile unul ckte unul, ca sq le pqtrund rostul;  

-

  iatq ce-mi cautq wi acum sufletul, wi n`am gqsit. Din o mie am gqsit un om: dar o femeie n`am gqsit kn toate acestea.  

-

  Numai, iatq ce am gqsit: cq Dumnezeu a fqcut pe oameni fqrq prihanq, dar ei umblq cu multe wiretenii.  

-